Probioticele: Un rezumat despre posibilele intrebuintari

 Probioticele reprezinta o modalitate foarte buna de a restabili echilibrul florei intestinale, de a imbunatati digestia, si de a intari sistemul imunitar, dar cercetarile sugereaza ca acestea ar putea avea mai multe efecte benefice. Voi detalia unele dintre cele mai promitatoare perspective asupra modului in care ar putea fi utilizate probioticele in viitor.

Datele recente sugereaza ca probioticele pot fi utilizate pentru tratarea unui numar de afectiuni grave, chiar fatale. Exista mai mulți factori care determina medicii sa analizeze probioticele ca o alternativa diferita la tratamentele farmaceutice. De exemplu, o prioritate este rezolvarea situatiei cumplite, creata de cresterea rezistentei la antibiotice in randul agentilor patogeni, in special în spitale. De asemenea si consumatorii maresc cererea de inlocuitori naturali pentru medicamente. Dovezile stiintifice si clinice care demonstreaza eficacitatea si siguranta unor tulpini probiotice devin din ce in ce mai multe.

Multi medici, botanisti si doctori care prescriu remedii naturale folosesc in mod frecvent produse care contin lactobacili, bifidobacterii si alte probiotice. Cu toate acestea exista multi medici si furnizori de servicii medicale care nu au avut ocazia sa invete despre medicina complementara sau alternativa si despre rolul pe care probioticele le-ar putea juca in tratarea bolilor.

 

Definitia probioticelor

 

Conform definitiei larg acceptate, instituite in 2001 de Organizatia Mondiala a Sanatatii, probioticele sunt “microorganisme vii, care, atunci cand sunt administrate in cantitati potrivite, confera gazdei un plus de sanatate.” De asemenea, acestia au emis un manual de ghidare privind proprietatile probioticelor. Pentru a fi introduse in produsele alimentare, probioticele trebuie sa fie capabile nu doar sa supravietuiasca in tractul gastro-intestinal, ci sa aiba posibilitatea de a multiplica. Acestea trebuie să fie rezistente la sucurile gastrice, si introduse in alimente care sa le permita sa supravietuiasca trecerii prin stomac si expunerea la bila. In concluzie, inmultirea si activitatea microorganismelor in interiorul organismului, nu sursa lor, este importanta pentru definirea probioticelor.

Cele mai multe persoane asociaza probioticele cu dezechilibrele intestinale si digestive cum ar fi candidoza. Cu toate acestea, se desfasoara mai multe cercetari cu privire la utilizarea probioticelor si pentru alte afectiuni, nu doar cele legate de tractul gastrointestinal. Au inceput sa apara dovezi in ceea ce priveste activitatea benefica a probioticelor asupra sistemului imunitar, la cancer, alergii, colesterol, tensiunea arterială, și multe altele. In acest articol voi sintetiza unele dintre cele mai recente cercetari privind aceste aspecte.

Ca in orice domeniu nou in medicina, exista unele controverse cu privire la beneficiile pe arii mai extinse ale probioticelor. In ciuda cercetarii efectuate, unii doctori inca sustin că adaugarea unor bacterii suplimentare ar putea avea putine sanse sa ofere efectele pretinse.  În timp ce ministrii de sanatate japonezi au dat aprobarea pentru mai mult de 20 de produse probiotice, in Canada nici un produs probiotic nu a obtinut aprobarea pentru a fi comercializat pe piata (2,7).

 

Posibile intrebuintari ale probioticelor

Lactobacillus si bifidobacteriile sunt principalele organisme utilizate ca probiotice si sunt disponibile pentru consumatori in produse alimentare sau ca suplimente alimentare. Aici gasiti o lista despre principalele intrebuintari ale probioticelor care au fost studiate.

 

Intoleranța la lactoză

 

Incapacitatea adultilor de a digera lactoza este o problema larg raspandita, din cauza modului in care rezervele de lactaza (o enzima intestinala) se diminuează odata cu inaintarea in varsta. Cu toate acestea, unii oameni care nu pot tolera laptele, tolereaza, in schimb, iaurtul. Acest lucru este posibil deoarece culturile de bacterii din iaurt convertesc lactoza in acid lactic. Pe de altă parte, iaurtul pasteurizat (fara culturile de bacterii) nu este atat de bine tolerat. (4)

 

Colesterolul ridicat

 

Nivelul ridicat de colesterol din sange este un factor de risc pentru aparitia bolilor cardiovasculare. Cel putin 13 de studii au investigat efectele probiotice asupra nivelului de colesterol, cu rezultate mixte.

Unele studii au aratat o scadere a nivelului de colesterol, atat a colesterolului total si a LDL (lipoproteine cu densitate scazuta – colesterol “rau”). Alte studii au aratat niveluri al HDLs ridicate, (colesterolul “bun”), dar efectele nu au rezistat mai mult de sase saptamani. Doar un singur studiu a demonstrat o crestere a colesterolului total si LDL. Aceste studii au fost criticate din mai multe puncte de vedere: durata scurta, cantitati de lapte fermentat in cantitati nejustificat de mari, numar mic de subiecti etc.

Mecanismele prin care probioticele afecteaza colesterolul raman necunoscute. O ipoteza sugereaza ca anumite tulpini de Lactobacillus acidophilus poate incorpora moleculele de colesterol in propria structura. Un alt mecanism propus este acela ca Lactobacillus poate descompune bila, pe care organismul o produce de la colesterol. Acest lucru ridica o alta problema, deoarece produsii de descompunere se combina pentru a forma acizi biliari secundari, cunoscuti ca ar contribui la dezvoltarea cancerului de colon. Sunt necesare mai multe cercetari, dar o posibila aparitie a cancerului de colon ar putea cantari mai mult decat orice beneficiu obtinut prin scaderea nivelului de colesterol cu ajutorul probioticelor. (4)

 

Un ajutor pentru pierderea kilogramelor in plus

 

Exista mult interes acordat probioticelor pe post de ajutor pentru pierderea in greutate, si, de fapt, multe studii au aratat ca probioticele chiar pot fi de ajutor. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca cele mai multe dintre studii au fost finanțate de catre producători de probiotice. Acest lucru nu inseamna neaparat ca studiile sunt eronate dar exista cateva suspiciuni legate de rezultate.

Un studiu complet independent a fost publicat in Jurnalul International de Obezitate, in care s-a constatat ca, in timp ce unele probiotice ajuta la pierderea in greutate, altele au contribuit la cresterea in greutate. “Cercetarea este inca in faza recipienta si necesita o analiza mai amanuntita”, afirma un co-autor al studiului, Didler Rault, medic primar, PhD. (5)

 

Heliobacter Plyori

 

Un progres important in gestionarea bolii ulceroase peptice (PUD) a fost facut atunci cand un singura bacterie, Helicobacter pylori, s-a dovedit a fi cauza principala.

Wilhelm Johnson, a evaluat o cercetare publicata pe subiectul H. pylori care a inclus una sau mai multe din urmatoarele cuvinte: probiotice, Lactobacillus, Bifidobacterium, sacchromyces, bacilul clauii, si proprionibacterium. Subiectii acestor studii au primit un amestec standard de medicamente, printre care un antibiotic, care era utilizat pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori. In studiile examinate de Wilhelm, la acest tratament, au fost adaugate  probiotice sau un placebo. Studiile au avut 2 necunoscute si anume ca nici subiectii, nici oamenii de stiinta nu stiau care dintre subiecti au primit probiotice sau placebo.

Terapia standard de eradicare a bacteriei H. pylori produce efecte secundare extrem de  neplacute precum: greata, tulburari ale gustului, diaree, durere epigastrica (chiar sub stern) si altele. Cu toate acestea, subiecții care au primit probiotice au observat reducerea semnificativa a efectele secundare neplacute ale amestecului standard de pastile.

Analiza a concluzionat ca probioticele reduc efectele secundare adverse dar stimuleaza capacitatea pacientului de a tolera combinatia de medicamente utilizata pentru tratarea bacteriei H.pylori. Probioticele nu au afectat indicele de eradicare. Concluziile raportului, “Ele pot fi de ajutor la pacientii cu infectii repetate cu H.pylori si cu multiple efecte adverse gastrointestinale.” Mai departe, in raport se sugereaza ca farmacistii pot juca un rol important in educarea pacientilor cu privire la utilizarea probioticelor in timpul tratamentului de eradicare a bacteriei H. pylori. (6)

 

Vaginoza bacteriana

 

Femeile sanatoase au o varietate de microorganisme aerobe si anaerobe dezvoltate in vagin. Lactobacillus se numara printre cele mai importate, si in cel mai mare numar in mediul vaginal. Ei protejează împotriva infecțiilor prin aderarea la pereții vaginali și producerea compușilor antimicrobieni (peroxid de hidrogen, acid lactic și altele). Aceste probiotice sunt importante pentru a preveni colonizarea cu agenți patogeni (substanțe cauzatoare de boli.)

S-a facut o trecere in revista a literaturii de specialitate pentru a examina daca probioticele sunt eficiente pentru tratamentul si / sau prevenirea vaginitei bacteriane (BV). Dezvoltarea vaginozei bacteriene este asociata cu un numar redus (sau lipsa totală) de lactobacili. S-a presupus ca hidrogenul peroxid generator de lactobacilii va poate proteja impotriva BV, desi nu toate studiile sustin aceasta ipoteza. Exista anumite tulpini de lactobacili care impiedica aderenta Gardnerella vaginalis (organismul problema in vaginoza bacteriana) de peretii vaginali si nu permite dezvoltarea acestuia. Intr-adevăr, un studiu clinic a aratat ca administrarea intravaginală de Lactobacillus acidophilus timp de 6-12 zile, sau ingestia orală de alte tulpini, a dus la vindecarea BV si a redus recidivarea afectiunii. Lactobacilii au ajutat la restabilirea florei vaginale la stadiul de normal. In general, utilizarea Lactobacillus pentru tratamentul BV s-a dovedit a fi, de cele mai multe ori, eficienta, desi analiza nu a reusit sa ajunga la o concluzie definitiva. (6,7)

Atopie si astm

 

 Probioticele pot reduce riscul de atopie (o reactie de hipersensibilitate la alergenii de mediu) si astm la copii. S-au efectuat mai multe studii de cercetare in acest domeniu, unele dintre ele cu rezultate contradictorii. O analiza 2013 realizata de Nancy Elazab (Universitatea din Miami) a combinat aceste studii pentru a evalua efectele probioticelor asupra sensibilitatii la alergeni si pentru prevenirea astmului la copii. Analizate impreuna, datele au demonstrat ca probioticele administrate prenatal sau dupa putin timp de la nastere reduce riscul de sensibilizare atopica. Cu toate acestea, datele referitoare la astm au fost neconcludente prin urmare sunt necesare mai multe studii. (3)

 

Reducerea riscul de cancer

 

Capacitatea bacteriei Lactobacillus și a bifidobacteriilor de a modifica flora intestinală si de a reduce riscul de cancer se datoreaza, in mare parte, abilitatii lor de a diminua cantitatea de chimicale asociate cu aparitia cancerului in tractul gastrointestinal. Reapariția cancerului la alte organe, cum ar fi vezica urinara pare a fi impiedicata de probiotice, inclusiv de tulpina L.casei, folosita in laptele fermentat japonez. Se crede că produsele de fermentație, cum ar fi butiratul de sodiu, sau pur si simplu o scadere a timpului de tranzit in intestine, reduce riscul de cancer. Pentru moment, s-a stabilit ca este nevoie de mai multe cercetari. (4)

 

Bolile diareice la copii

 

Foare trist este ca la fiecare 15 secunde, un copil moare de o boală diareica undeva în lume. Cu toate acestea, există dovezi ca durere ar poate ajuta.

Într-un studiu în Peru, unui numar  de 204 de copii subnutriti i s-a dat o tulpină de lactobacili care a avut ca efect mai putine boli diareice de copil, pe an. În schimb, copiii care nu au primit probiotice au avut mult mai multe boli diareice. Este dificil să se tragă concluzii de la acest studiu pentru că nu se știe la ce organism au fost expusi copii, iar daca au respectat în întregime tratamentul. Cercetatorii au afirmat: “Probioticele asigura efecte benefice si sigure atunci când se administrează în lapte … care oferă copilului substante nutritive și un mijloc de a depăși efectele negative ale pierderii de lichide.” Printre recomandările OMS pentru gestionarea diareei acute se numara fluidele și electroliții, împreună cu substante nutritive. (3)

 

Sindromul colonului iritabil (IBS)

 

IBS (sindromul colonului iritabil) este o cauză majoră a disconfortului abdominal si o afectiune intalnita la nivel mondial. Ea reprezinta o tulburare gastro-intestinala evaziva, prost inteleasa pentru care nu există medicamente care sa o trateze. Este o boală în mare parte benigna, care poate fi o povara socială și economică destul de grea pentru o persoană.

Simptomele de IBS (sindromul colonului iritabil) includ dureri abdominale, balonare, flatulenta si miscarile intestinale iregulate. Modificarile in microflora intestinală pot provoca inflamație și contribui la dezvoltarea de IBS (sindromul colonului iritabil). Probioticele au potențialul de a ameliora simptomele. Într-o analiză a studiilor privind sindromul colonului iritabil, datele sugerează că anumite probiotice sau combinații de probiotice au efecte benefice asupra IBS (sindromul colonului iritabil) și sunt sigure pentru a fi administrate. Cu toate acestea, multe dintre studii au fost criticate pentru metodologia proasta, prea puțini subiecti și alți parametrii care raman sub semnul intrebarii. Analiza arata că, in ciuda faptului ca dovezile sunt promițătoare, nu există recomandări generale care pot fi făcute cu privire la utilizarea probioticelor pentru IBS (sindromul colonului iritabil). Sunt necesare mai multe studii clinice și informatii cu privire la mecanismele de acțiune.

 

Depresia

Una dintre cele mai promițătoare utilizări ale probioticelor este pentru tratamentul și prevenirea depresiei. Este cunoscut faptul că stresul schimbă flora intestinala, și un studiu, în mod special, a demonstrat potentialul imens al probioticelor.

Subiecții au completat un chestionar în care au evaluat nivelul lor de stres. Jumatate dintre subiecti a primit organisme probiotice active și celalalta jumatate a primit placebo  (identice ca aspect cu probiotice vii, dar fără ingrediente active). In acest studiu nici subiecțiii nici oamenii de stiinta nu stiau care au primit probiotice si care au primit placebo. In urmatoarele săptămâni de tratament subiecții au avut de  completat același instrument de evaluare. Multi dintre participanti au raportat o scadere semnificativa in stresul perceput. S-a concluzionat că au fost subiecti care au primit probiotice si care au raportat un nivel mai scazut de stres decât  inainte de tratament. (8)

Termenul “psychobiotics” a fost inventat pentru probiotice cu scopul de a prevenii și / sau trata bolile psihiatrice. Dr. John Krystal, afirmă: “Acest nou domeniu interesant de cercetare ar putea deschide noi posibilități pentru tratamentul depresiei.” (9)

 

Probioticele au efecte secundare?

 

Majoritatea persoanelor nu au experimentat efecte secundare, nici macar efecte gastrointestinale usoare cum ar fi gazele. Au fost o serie de rapoarte care detaliază reacțiile adverse mai grave, iar cercetarea este in curs de desfasurare. O analiză recentă a Lactobacillus și a bifidobacteriilor a menționat că efectele pe termen lung ale probiotice la copii raman inca necunoscute. De asemenea, mai exista o dezbatere asupra faptului dacă probioticele trebuie administrate la pacientii in stare critica. Agentia pentru Sanatate si Cercetare și de Evaluare a Calității ajuns la concluzia că dovezile actuale nu sugerează nici un risc răspândit de efecte secundare negative, dar riscurile pot fi mai mari la persoanele cu boli subiacente.

Alte preocupări au fost ridicate cu privire la calitatea produselor probiotice. Unele au fost descoperite ca includeau tulpini bacteriene diferite fata de cele enumerate pe etichete cu ingrediente. Stabilirea de standarde și orientări de către OMS / FAO reprezintă un pas important în asigurarea că produsele cu adevarat fiabile, cu informatii corecte, benefice pentru sanatate, devin disponibile. Folosirea unei marci de renume de probiotice de înaltă calitate este de o importanță capitală. (7)

 

Referinte

1) Organizația Mondială a Sănătății: Ghid pentru evaluarea probioticelor în alimente; http://www.who.int/entity/foodsafety/publications/fs_management/probiotics2/en

2) Crisplip, Mark (16Jan2009) Probiotice, medicină bazată pe știință

3) Elazab,Pediatrie, 2013 septembrie: 132 (3): e666-76, http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2013/08/13/peds.2013-0246.abstract

4) Sanders, ME (februarie 2000). Considerații despre folosirea bacteriilor probiotice pentru a masura sănătatea umană. Jurnalul alimentatiei 130 (2S supl) PMIB10721912

5) Dider, R., Probioticele si obezitatea – o legatura? Nat Rev Microbiologie, 2009 septembrie, 7 (9). http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2148178

6) Wilhelm, SM, Johnson, AL și colab, Tratarea afectiunilor pe baza de bacterii cu bacterii: rolul probioticelor ca tratament de baza pentru Helicobacter pylori. Farmacoterapia lui Ann 2011July; 47 (7-8): 960-6 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21693698

7) Reid G., Posibilele utilizari ale probioticelor in practica medicala. Microbiologia clinica Rev. 2003 octombrie; 16 (4): 658-72 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23958764

8) Cryan, JF, Dinan, TG, Microrganismele care afecteaza gandirea: impactul microbiotei intestinale asupra creierului si comportament. Nat Rev Neursci 2012; 13: 701-712

9) Krystal, J, Psychobiotics: o nouă clasă de psihotrope. Biological Psychiatry, 15 noiembrie 2013, Vol 74, Issue 10, p720-736